Raia demodecica a cainelui sau demodecia canina reprezinta o dermatita parazitara caracteristica animalelor tinere (3-12 luni), determinata de prezenta si multiplicarea parazitului Demodex Canis la nivelul foliculilor pilosebacei. Intalnit intr-un procent de aproximativ 60% la animalele sanatoase si considerat prin urmare un simbiont al pielii, acarianul Demodex Canis determina aparitia semnelor clinice in anumite conditii: Contactul direct cutanat reprezinta principala modalitate de transmitere, cateii infestandu-se in primele ore de viata in timpul suptului sau in urma contactului direct cu mama. Diagnosticata la marea majoritate a raselor s-a constatat insa o receptivitate crescuta in randul celor cu par scurt( Doberman, Boxer, Dog German, Shar-pei etc.) si mai frecvent in randul masculilor. Tabloul clinic evolueaza sub doua forme dupa o perioada de incubatie de aproximativ 2 luni: In forma localizata (uscata) leziunile se cantoneaza: periocular “ochelari demodecici”, peribucal, la nivelul obrajilor, urechilor sau membrelor. Depilatiile pot prezenta aspect singular (3-4 cm) sau difuz la nivelul carora se regasesc scuame fine, albicioase cu caracter unsuros. Pruritul este in general absent. Animalele cu o stare proasta de intretinere pot evolua catre piodemodecie, forma suprainfectata a dermatozei. Pielea capata un aspect supurativ, este inflamata, dureroasa si emana un miros specific de “ unt ranced”. Aceasta forma evolutiva poate determina moartea animalului in lipsa instituirii unui tratament adecvat. In momentul examinarii clinice medicul veterinar poate emite diagnosticul de suspiciune pentru Demodecie. Diagnosticul se confirma prin examinarea microscopica a raclatului cutanat. Intrucat acest parazit se localizeaza la nivelul straturilor profunde ale pielii, in momentul recoltarii probelor, medicul va fi nevoit sa stranga usor pielea catre marginea leziunilor si sa reclaze cu blandete regiunea afectata pana cand sangereaza usor. Recuperarea pacientului este favorabila in formele simple capatand insa un prognostic rezervat - grav in formele suprainfectate. Respectarea cu strictete si continuarea tratamentului recomandat de catre medic chiar si in condtitiile unei recuperari clinice aparent complete reprezinta cheia succesului terapeutic.Tratamentul trebuie continuat pana in momentul obtinerii a 2-3 raclate cutanate negative. Indiferent de forma evolutiva, implicarea si rabdarea proprietarului sunt esentiale fiind binecunoscut faptul ca dermatologia, atat cea umana cat si cea veterinara, impun perioade lungi de tratament. Tratamentul va fi stabilit de catre medicul veterinar dupa evaluarea individuala a cazului, existand multiple scheme de tratament in acest sens. Masurile profilactice la indemana oricarui proprietar constau in: evitarea spalarii excesive a animalelor, o alimentatie sanatoasa si echilibrata precum si igienizarea regulata a spatiilor rezervate animalelor. In calitate de clinician veterinar va recomand sa mentineti si sa construiti o stransa legatura cu medicii veterinari curanti ai prietenilor dvs. Prezenta in cabinetul medical veterinar nu trebuie sa fie o corvoada sau o necesitate in conditii de boala. Se pot efectua examinari periodice (3 luni) ocazie cu care se pot depista diferite afectiuni in stadii incipiente sau se poate evalua obiectiv starea de sanatate a animalului dvs.Scopul nostru al medicilor veterinari, nu este doar de a trata pacienti deja bolnavi ci si acela de a va ajuta prin recomandari medicale clare sa va bucurati de un animal sanatos, capabil sa va uimeasca prin inteligenta si afectivitatea sa dezinteresata.